Căluțul dungat

Desene: BURDA

De un gard proaspăt vopsit,
Un căluţ s-a sprijinit.
În curte, toţi au aflat 
Că e un căluţ dungat.
 
Nici nu ştiţi ce mare vervă!
„Nu cumva este o zebră?”,
Se-ntrebau cu toţi miraţi.
„Cine-a văzut cai dungaţi?”
 
Căluţul a observat,
Că e cam înconjurat.
- Ce-aveţi, fraţilor, cu mine?
Nu vă fac nici rău, nici bine!
 
Ce tot şuşotiţi mereu
Aşa, prin spatele meu?
Spuneţi, ce-am făcut de oaie,
De mă bârfiţi aşa tare?
 
- Tero, nu fi supărat!
Doar că pari haios dungat.
Ai o dungă maronie, 
Iar alta mai verzulie.
 
Căluţul i-a liniştit:
- Ieri, la prânz, m-am sprijinit
De un gard vopsit atunci,
De aceea sunt cu dungi.
 
 
Trimisă de Aurora Luchian, loc. Vaslui
 

Naşterea Maicii Domnului

Desene: BURDA

Am să vă spun, dragi copii, o poveste. De ce este o poveste? Pentru că Sfânta Scriptură nu ne oferă date despre acest eveniment important. Ceea ce se ştie a fost scris în jurul anului 140, în Protoevanghelia lui Iacov.
Aşadar, au fost odată ca niciodată un bărbat şi o femeie. Pe bărbat îl chema Ioachim, iar pe soţia lui, Ana. Nu erau tocmai oameni oarecare: el era un urmaş al regelui David, iar ea era fiica preotului Matthan. Şi, oricât de mult se iubeau cei doi, nu aveau copii, lucru considerat pe vremea aceea blestem din partea lui Dumnezeu. Se rugau neîncetat lui Dumnezeu să le dea un copil, iar oamenii din sat râdeau de ei şi îi batjocoreau în toate felurile. Ba mai mult, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu le-a refuzat jertfa pe care o aduseseră şi i-a numit blestemaţi.
Cu mare durere, Ioachim a hotărât atunci că trebuia să se retragă în munţi pentru post şi rugăciune, plângându-şi nenorocirea. Însă şi lui Ioachim, şi soţiei lui li s-a arătat în vis Arhanghelul Gavriil şi le-a spus:
- Dumnezeu nu v-a trecut cu vederea rugăciunile. Doar că nu era încă momentul să aveţi un copil. Întoarce-te acum acasă, Dumnezeu vă va îndeplini ruga! 
Şi aşa s-a făcut că, după nouă luni, Ana a născut o fetiţă, pe care a numit-o Maria, cel mai frumos nume care există, pentru că este numele celei care avea să-L dea lumii pe mântuitorul Iisus Hristos.
Iată, dragi copii, şi credinţele populare legate de această sărbătoare. Această dată marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei. Se spune că, în această zi, rândunelele zboară spre ţările calde, gâzele încep să se ascundă, iar vremea se răceşte. De pe 8 septembrie se începe culegerea plantelor medicinale, a nucilor, recoltarea grânelor, culesul viilor şi semănatul cerealelor de toamnă. Toate aceste activităţi se fac sub protecţia Maicii Domnului, cea mai iubită dintre figurile divine. 
Ei i se roagă fetele ca să se mărite, Ea uşurează naşterea copiilor şi tot Ea vindecă bolile atunci când este rugată. Ea este cea care ne pune fiecăruia câte o vorbă bună în faţa lui Iisus, doar este mama Lui! 
Apare şi în basme, ajutând eroinele să treacă perin cele mai grele încercări, dar şi pedepsindu-le pe cele neascultătoare, cum se întâmplă în „Fata babei şi fata moşneagului”. Iar lui Dumnezeu i se roagă pentru ca lumea să funcţioneze cum trebuie.
De aceea, dragi copii, se cuvine să o cinstim pe Maica Domnului şi să ne rugăm Ei. Să ne păzească de rele. 
În această zi, toţi cei care poartă numele Maria, Marina, Mariana, Marius, Marin îşi sărbătoresc onomastica. Să nu uităm să le spunem tuturor “La mulţi ani!” 
 
Repovestită de Florin Ghiţă
 

Bunele maniere

Desene: BURDA

Sunt mândru de mama mea
Că m-a educat aşa .
Când primesc o ciocolată
Mulţimesc spun de îndată.
 
Şi atunci când vreau ceva
Nu ţip ca să mi se dea.
Eu mă duc tare sfios 
Şi rostesc: „ Te rog frumos!”
 
Dacă mai greşesc cumva 
Şi-o supăr pe mama mea, 
Merg şi-o întreb ruşinat:
-„Mămico, zi-mi m-ai iertat?”
 
Trimisă de Aurora Luchian din Vaslui

Petrecerea șoriceilor

Desene: BURDA

Cine merge pe cărare, 
Așa ţanţoş, se dă mare?
E vestitul Floricel, 
Cel mai vesel şoricel!
 
El, acum o săptămână, 
A primit o veste bună -
Pisicuţa Mătrăguna 
E plecată cu stăpâna.
 
Şi să vezi ce veselie
În căsuţă o să fie!
Or să vină toţi la masă
Şi or să petreacă în casă!
 
Şi ştim toţi cum o să zică
Şi cea mai bună mămică:
- Pisica nu e acasă,
Joacă şoarecii pe masă!
 
Trimisă de Adrian Nicola, Craiova
 
 

Bunica

Desene: BURDA

Dragă bunicuţa mea, 
Eu te rog pe dumneata,
Să mă ierţi de cele rele 
Şi de boacănele mele.
 
Îmi dai ce-i bun din toate
Şi eşti tot lângă mine, 
La joacă şi la carte
Tu ştii mereu ce-i bine.
 
Trimisă de Daniel Alexandru Savu, Bucureşti
 

Iepurele și vânătorul

Desene: BURDA

Ieri, mai pe înnoptat, 
Pădurarul a plecat
După iepuri, la vânat.
Tot aşa, pe înnoptat,
Fricos iese din tufiş
Şi pleacă din ascunziş
Iepuraşul cel frumos, 
Mic, pufos, tare sperios.
 
- Unde pleci, tu, iepuraş?
- După morcovi, la oraş!
Vânătorul l-a privit, 
S-a gândit, nu s-a grăbit,
Pe iepure l-a ochit 
„Să-l împuşte? Să-l mai lase?
Ce-or să spună cei de-acasă?“
Şi apoi s-a răzgândit.
- Du-te atunci, astăzi sunt bun,
Dar nu-mi mai ieşi în drum.
Dacă ne-om mai întâlni,
Eu friptură voi găti.
 
Trimisă de Simona Alisa Moraru, 
com. Mănăstirea Caşin, jud. Bacău

Furnica și bondarul

Desene: BURDA

În livadă, pe cărare,
Furnicuţa-n graba mare
Duce-n spate un bob de mei
Mare cam cât corpul ei.
 
Lângă-un pom stă tolănit
Un bondar, ce-a lenevit
Toată ziua, iar acum
Iese la cerşit, în drum.
 
- Sunt flămând! se vaită tare,
N-am de lucru, nici mâncare,
Nu e nimeni lângă mine,
Să o duc şi eu mai bine.
 
- Sunt flămând! se vaită tare,
N-am de lucru, nici mâncare,
Nu e nimeni lângă mine,
Să o duc şi eu mai bine.
 
- Ia-mi greutatea din spate,
Îţi dau şi ţie bucate!
Dacă mă ajuţi pe mine,
Sigur vei trăi mai bine!
 
Trimisă de înv. Aurora Humulescu